Tricou cu mesaj istoric

Iulie 12, 2016

Am primit, de la un vizitator al paginii, acest model de tricou ce face trimitere la legendarul ordin al Maresalului Antonescu. Ce parare aveti?tricou treceti prutul 1


In vizita pe frontul de est

Ianuarie 10, 2012

Maresalul Antonescu impreuna cu Maresalul von Manstein pe frontul de est.


Honor et Patria

Septembrie 13, 2010

Imagini mai putin cunoscute ale Maresalului Ion Antonescu puse la dispozitia noastra prin intermediul blogului foto Honor et Patria.

Vizita Mareşalului Ion Antonescu la Înaltul Comandament al Armatei Germane. Mareşalul Ion Antonescu şi Generaloberst Franz Halder (dreapta) în compania unor ofiţeri, – Martie 1942


Ziua Eroilor. Mareşalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Generali şi ofiţeri de rang înalt ai Armatei Române, îngenunchind în faţa Mormântului Ostaşului Necunoscut din București – Mai 1942


Mareşalul Ion Antonescu şi Generaloberst Ewald von Kleist (stânga) comandant al Panzergruppe 1, în mijloc Generalul Petre Dumitrescu. Crimea – Iunie 1942


Mareşalul Ion Antonescu şi Generaloberst Erich von Manstein, inspectează trupele înaintea declanșării Operaţiunii (Unternehmen) Trappenjagd, Crimea, peninsula Kerci – 8 Mai 1942


Inspectie

Ianuarie 16, 2010

Ion Antonescu si Regele Mihai, in inspectie pe front (1941)


Maresal Ion Antonescu: Istoria se scrie cu spada…

Martie 12, 2009

Din stenograma ședinței Consiliului de Ministri, din septembrie 1941 (despre motivele depasirii liniei Nistrului):

Mareșal I. Antonescu: Istoria se scrie cu spada. Anul trecut ne-au luat rușii Bucovina. Noi luptăm acum să rămână Bucovina în stăpânirea Neamului Românesc. Daca n-avem aliați puternici, care să aibă unitate de interes, si așa o pierdem. Nu putem rezista față de aceștia, de la Est. De aceea a trebuit ca, în tot timpul vieții noastre istorice, să facem o necontenită echilibristică. Am pierdut ceea ce am pierdut prin politica Regelui Carol. Dacă știam să ne adaptăm la timp situației politice din Europa, nu pierdeam nimic. Dar nu ne-am adaptat la timp. Noi am făcut sentimentalism în politică, chiar când a fost vorba de apărarea vieții Neamului Românesc. Am făcut mereu sentimentalism pentru că suntem filofrancezi – și am pierdut granițele Neamului Românesc pentru că am fost filoenglezi – și am pierdut hotarele țării noastre! Noi, filofrancezi! Dar nici nu știe țăranul ce este aceea. Nici nu i-a văzut în pictură măcar, nici pe francezi, nici pe englezi. Noi trebuie să fim filoromâni și să știm cum să ne putem apăra granițele. În circumstanțele internaționale de azi, pe ce ne puteam sprijini situația noastră? Pe germani. Nu ne sprijinim pe Germania, suntem sfârtecați. Dacă o faceam la timp, scăpam Statul Românesc. Și în lupta pe care o purtăm, puteam eu, când se băteau germanii cu rușii, după ce am luat Basarabia, puteam să mă opresc? Sau să fi făcut cum spun unii: să fi așteptat, că ne-ar fi dat-o, la pace, englezii? Puteam să stau cu brațele încrucișate, când germanii se băteau cu rușii și să aștept ca să ni se dea Basarabia de catre englezi? Și dacă am pornit la luptă, fără Germania nu ne puteam lua Basarabia. Bravura soldatului român? Priceperea generalului Antonescu? Sunt mofturi. Putea să fie generalul Antonescu de un miliard de ori mai priceput și soldatul român de un miliard de ori mai brav: Basarabia și Bucovina nu le luam de la ruși. Și după ce le-am luat cu ajutorul Armatei Germane, puteam să mă opresc la Nistru? Puteam eu să spun: Eu mi-am luat partea mea, mă opresc aici? Ca și doi țărani, care pun ce au împreună ca să-și are locul și după ce unul și-a arat, să spună celuilalt: Eu nu te mai ajut, fiindcă mi-am făcut treaba mea. Dar aceasta n-o fac nici doi țărani. Și atunci cum mi se poate pretinde să fac eu aceasta, pe plan militar?  Ar însemna să dezonorez și Armata și poporul român pe veci. Ar fi o dezonoare pentru noi, să mă fi dus până la Nistru și să le fi spus nemților apoi: la revedere. Vedeți în ce stare de decadență se găsește conducerea acestui Stat, dacă se găsesc între conducători oameni cu o astfel de mentalitate, care ne cer să lăsăm pe nerți să se bată și noi să așteptăm de la englezi Basarabia și Bucovina. Se înșeală cine crede ca ne-ar fi dat cineva Basarabia și Bucovina, dacă nu ne-am fi bătut pentru ele cu rușii. Ba poate că atunci ne-ar fi intors foaia și ne-ar fi spus că am făcut o rea politică, pentru că nu ne-am bătut.

 

 

Din lucrarea Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri, Guvernarea Ion Antonescu, Vol IV, (iulie – septembrie 1941), publicat de Arhivele Naționale ale României, București, 2000

romania-intregita


Viitorul ii va face, cu siguranta, dreptate Maresalului

Februarie 20, 2009

Discurs rostit in plenul Camerei Deputatilor de d-nul Petre Turlea (21 mai 1996)

Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor colegi,
Vin în faţa domniilor voastre în legătură cu o comemorare.

cdep
La 1 iunie 1946, în urma unui proces cu verdict comandat de la Moscova, mareşalul Ion Antonescu a fost împuşcat. Motivele principale invocate de tribunalul poporului, prin actul de acuzare au fost: 1) instaurarea unui regim de dictatură anticomunist; 2) subordonarea ţării către Germania hitleristă; 3) războiul contra U.R.S.S.

Să luăm pe rând toate aceste motive invocate:

1) Într-adevăr, Ion Antonescu a condus un regim de dictatură personală, dar care a fost impus de evoluţia generală din Europa şi a fost impus ca singură metodă de salvare a ţării. A fost un regim anticomunist, pentru că majoritatea comuniştilor români au trădat România şi au sprijinit cotropirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de către U.R.S.S. Dictatura a fost împotriva trădătorilor de ţară, nu împotriva poporului român.

2) Într-adevăr, Ion Antonescu a fost constrâns de aceeaşi situaţie internaţională, de izolare deplină a României să accepte alianţa cu Germania. Cu toată această alianţă, a reuşit să menţină statul român independent, viabil şi o economie viabilă.

3) Cea mai mare acuză a fost războiul contra U.R.S.S. Ion Antonescu şi-a asumat întreaga răspundere pentru acest război. Iată ce spunea la proces, în 1947: „Am făcut războiul contra U.R.S.S.-ului, fiindcă mi-au impus-o onoarea poporului românesc şi imperativele sacre ale ţarii noastre”.

Războiul contra U.R.S.S. s-a dus pentru recâştigarea teritoriilor româneşti ale Basarabiei şi Bucovinei de Nord.

Aşadar, mareşalul a fost condamnat la moarte pentru că a luptat împotriva comuniştilor trădători de ţară şi pentru că a luptat pentru reîntregirea României. De aceea, condamnate de istorie sunt tocmai acele forţe care au impus judecarea nedreaptă din 1946. Reprezentanţii acelor forţe, metamorfozaţi astăzi din comuniştii de ieri în democraţi, sunt cei care împiedică anularea sentinţei samavolnice. Am cerut chiar de la această tribună de 4 ori Procuraturii Generale recurs în anulare în cazul procesului lui Ion Antonescu şi mereu mi s-a răspuns că se cercetează cazul; ultima dată în martie 1994. Indiferent însă de ce face şi de cine ascultă Procuratura Generală, Ion Antonescu este şi va rămâne mereu în inima poporului român care îi poartă recunoştinţa datorată unui adevărat erou naţional.

În 1994, Parlamentul României a făcut un act de dreptate: i-a decorat pe toţi veteranii armatei române din al doilea război mondial, chiar domniile voastre aţi aprobat această lege. Deci s-a recunoscut că au fost nişte eroi şi au luptat pentru o cauză dreaptă. În acelaşi timp, asupra comandantului suprem al acestor veterani se menţine eticheta de trădători de ţară. Este nu doar ilogic, ci este mai ales de neadmis. Viitorul va face însă, cu siguranţă, dreptate mareşalului.

Doamnelor şi domnilor colegi,
Vineri, 31 mai 1996, la Cluj Napoca, în memoria lui Ion Antonescu organizăm o sesiune de comunicări ştiinţifice la care îi invit pe toţi membrii Parlamentului român, care ştiu să-i respecte pe eroii neamului românesc. Mulţumesc. Sursa


Eliberarea Basarabiei

Februarie 14, 2009